Lenin împarte istoria universală de după 1848 în trei perioade principale:
- De la revoluția din 1848 până la Comuna din Paris, din 1871
- De la Comuna din Paris, din 1871, până la revoluția rusă, din 1905
- De la revoluția rusă, din 1905, până în prezent
Prima perioadă este marcată de victoria marxismului pe plan teoretic. Curentele de socialism premarxist — dintre care, cele mai populare erau foarte similare cu narodnicismul — sunt puternic zdruncinate de revoluția din 1848, iar la finalul acestei perioade dispar cu totul. Iau naștere partide proletare, precum social-democrația germană și Internaționala I (1864–1872). Masacrarea muncitorilor din iunie 1848, la Paris, demonstrează că burghezia liberală se teme mai tare de independența proletariatului decât de orice forță reacționară. De asemenea, se observă că țărănimea este mulțumită cu lichidarea feudalismului, după care trece liniștită de partea noii ordini.
A doua perioadă este una pașnică, deoarece apusul a terminat cu revoluțiile burgheze, în timp ce răsăritul nici nu a ajuns încă la ele. Partidele proletare învață să se folosească de parlamentarismul burghez, își creează o presă cotidiană proprie, instituții culturale și cooperative proprii. Între timp, din cauza izbânzii teoretice a marxismului, dușmanii săi sunt siliți să se deghizeze în marxiști. Așa ia naștere oportunismul, care interpretează pregătirea pentru marile bătălii drept o renunțare la ele, pledând pentru abandonarea luptei de clasă cu totul.
În a treia perioadă au loc revoluții burgheze în Rusia, Turcia, Persia și China. În acest timp, europenii care nu înțeleg nevoia de amânare a luptei împotriva capitalismului încep să dispere și să capete tendințe anarhiste. Până la urmă, odată cu dezvoltarea mai puternică a capitalismului și cu ascuțirea contradicțiilor acestuia, încep să se contureze mișcări muncitorești până și în țări precum Anglia, având muncitori dintre cei mai îmburgheziți.
Cel care, după experiența din Europa și din Asia, mai vorbește despre o politică în afara claselor și despre un socialism în afara claselor, acela trebuie pur și simplu pus într-o cușcă și expus alături de vreun cangur australian.