Către Karl Marx

În această scrisoare, Engels ne prezintă esența metodei dialectice și câteva idei de aplicare a sa în științele naturii. Obiectul științelor naturii îl constituie materia (corpurile) în mișcare. Putem spune despre un corp că posedă anumite caracteristici doar atunci când îl studiem în mișcare, în raport cu alte corpuri. În consecință, cunoașterea diferitelor forme și legi de mișcare este echivalentă cunoașterii corpurilor.

Mecanica

Forma cea mai simplă de mișcare este schimbarea locului (în timp, căci altfel conceptul de loc nici nu are sens), adică mișcarea mecanică. Această mișcare, a unui corp luat izolat, nu există. Însă, o instanță a ei, atunci când ne raportăm la alte corpuri, este gravitația. Gravitația atrage corpul către un punct comun mai multor corpuri (centrul de gravitație), interferând pe parcurs și cu alte forțe care acționează asupra lui.

Astfel, atunci când un corp „trebuie” să se miște într-o altă direcție decât spre centrul de gravitație, ia naștere o traiectorie (de exemplu, orbita unei planete în jurul soarelui). O altă formă de mișcare este mecanica contactului, manifestată prin frecare sau lovire. La anumite grade de intensitate, contactul poate genera și efecte de natură non-mecanică, precum căldura și lumina.

Fizica și Chimia

Fizica este știința formelor de mișcare mecanică și a dialecticii lor. În anumite condiții, aceste mișcări duc la schimbarea structurii interne a corpurilor. De aici apare chimia, care se ocupă mai ales de analiza substanțelor ce apar din procesul vieții, iar sarcina sa devine tot mai mult producerea artificială a acestor substanțe.